Din cuprins:

- EDITORIAL

- ROLUL RETELEI PARTENERIALE IN PROIECT

- "OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA" – UN VOLUM DEDICAT IMBUNATATIRII POLITICILOR, PROIECTELOR SI PRACTICII DIN DOMENIU

- PROFILUL SOCIODEMOGRAFIC AL PARTICIPANTILOR LA CURSURILE DE FORMARE

- REZULTATE ALE PROIECTULUI

Newsletter retea PREOCUP

Str. Gabriel Bethlen, Nr. 5, Alba Iulia, Judetul Alba

 

Editorial

Prof.univ.dr. ing. Ioan Ileana
Manager de proiect

 

Proiectul POSDRU/96/6.2/S/49743 „Dezvoltarea de programe de formare specifice pentru creşterea incluziunii sociale în scopul îmbunătăţirii accesului pe piaţa muncii” a ajuns la finalul implementării.

Prin proiect s-a vizat dezvoltarea capitalului uman şi consolidarea capacităţii furnizorilor de servicii sociale prin oferirea gratuită de programe de formare pentru specialiştii acestora în scopul îmbunătăţirii accesului şi participării grupurilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii.

Proiectul a îndeplinit cu succes următoarele OBIECTIVE SPECIFICE:

Identificarea oportunităţilor de ocupare, a metodelor de lucru şi a nevoilor specifice ale diferitelor grupuri vulnerabile privind noi forme şi condiţii de reabilitare profesională, prin realizarea de studii şi cercetări şi valorizarea şi diseminarea acestora în cadrul a două seminarii cu actorii sociali din domeniu.

Consolidarea capacităţii furnizorilor de servicii sociale a altor organizaţii relevante, prin dezvoltarea programelor de formare profesională pentru specialiştii acestora, pentru a le îmbunătăţi competenţele şi

modalitatea de abordare în activitatea desfăşurată cu sau pentru persoanele vulnerabile şi familiile acestora.

Activităţi de furnizare de formare profesională în vederea ocupării, recalificării sau formării profesionale ulterioare şi pentru dezvoltarea potenţialului profesional al femeilor de etnie roma sau femeilor recent intrate în şomaj datorită crizei economice identificate ca fiind persoane vulnerabile şi supuse riscului de excluziune socială, formare care urmăreşte atât consolidarea motivaţiei pentru integrarea pe piaţa muncii, cât şi dezvoltarea competenţelor care să le permită să-şi asume roluri sociale şi economice.

Dezvoltarea de forme de cooperare, parteneriate şi reţele integrate între actorii sociali implicaţi relevanţi pentru piaţa muncii, în vederea identificării şi promovării oportunităţilor de ocupare pentru grupurile vulnerabile.

Perioada de implementare a proiectului de 36 luni se încheie la 01.12.2013. Mulţumim tuturor colaboratorilor pentru implicarea în proiect!

 

ROLUL RETELEI PARTENERIALE IN PROIECT

Începând cu primul an de proiect s-a iniţiat de către responsabilii din proiect un acord de parteneriat, care apoi în cadrul unui Seminar cu actorii relevanţi a fost dezbătut şi perfectat. Acordul a fost semnat în final de către 28 de organizaţii (Universitate, toate cele 12 DGASPC-uri din regiunile Centru şi Nord-Vest, ONG-uri, organisme specializate profesionale, SPAS-uri, Consilii locale, Unităţi socio-medicale). Scopul a fost înfiinţa-
 
 

ROLUL REŢELEI PARTENERIALE ÎN PROIECT


- continuare -

 

-rea şi dezvoltarea unei reţele de comunicare şi informare pentru structurile parteneriatului care să susţină activităţile proiectului şi să îmbunătăţească capitalul social al organizaţiilor, angajaţilor lor şi al grupurilor vulnerabile.

La aproape 3 ani de la debut, în data de 16 Noiembrie 2013 la Sala Senatului a Universităţii “1 Decembrie 1918” Alba Iulia a avut loc Conferinţa de închidere a proiectului. Au participat alături de echipa de implementare şi membri ai reţelei parteneriale şi experţi pe termen scurt ai proiectului, membrii staff-ului Universităţii “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, reprezentanţi ai organismelor de evaluare şi ai OIR Centru, reprezentanţi ai presei. La eveniment s-a subliniat şi rolul reţelei Parteneriale în nominalizarea de 2 ori a proiectului de către AM POSDRU ca proiect de succes. În acest sens s-au trecut în revistă obiectivele reţelei şi modul lor de îndeplinire:

Contribuţii la îmbunătăţirea performanţei funcţionale a sistemului de asistenţă socială - prin acest parteneriat durabil privind dezvoltarea de forme de cooperare şi reţele integrate între furnizorii de servicii sociale.

Creşterea interconectivităţii furnizorilor de servicii

sociale – s-a realizat o platformă de comunicare activă, funcţională şi durabilă.

Iniţierea şi participarea la studii şi cercetări în domeniu – multe studii din volumul publicat au fost realizate cu sprijinul reţelei parteneriale.

Îmbunătăţirea calităţii resurselor umane din sistemul de asistenţă socială – multe serii de formare s-au desfăşurat în alte judeţe cu contribuţia membrilor reţelei parteneriale.

Vă aşteptăm să fiţi alături de noi, prin platforma de comunicare www.incluziunesocială.ro la activităţile de sustenabilitate. Printre viitoarele oportunităţi pentru reţeaua PREOCUP ale platformei enumerăm:

- prezentarea pe site a viitoare studii şi cercetări de interes pentru reţeaua PREOCUP;

- posibilitatea oferită membrilor reţelei de a-şi prezenta gratuit activităţi din proiectele de succes pe fonduri europene;

- prezentarea pe site a unor oportunităţi de finanţare pentru membrii reţelei parteneriale şi a dezvoltării de proiecte în parteneriat;

- spaţiu de dezbatere gratuit şi facil pentru specialiştii din domeniu.

 

„OCUPARE ŞI INCLUZIUNE SOCIALĂ” – UN VOLUM DEDICAT ÎMBUNĂTĂŢIRII POLITICILOR, PROIECTELOR ŞI PRACTICII DIN DOMENIU


Conf.univ.dr. Lucian Marina

Responsabil studii şi cercetări

 

În următoarele paragrafe vom detalia tematica articolelor din volum din perspectiva obiectivelor proiectului, şi, pe alocuri, a contribuţiei la acţiunea şi cunoaşterea socială. Volumul a fost publicat la editura Presa Universitară Clujeană şi a fost distribuit actorilor din domeniul social din România.

În „Atitudini despre solidaritatea socială în România” autorii îşi propun să cerceteze în ce măsură românii sunt solidari cu grupurile din jurul lor şi pe această bază de a discuta în ce măsură atitudinile de solidaritate pot susţine politici de integrare socială a grupurilor vulnerabile.

În ciuda unor presiuni publice şi a unor politici nefavorabile, românii rămân solidari la modul general cu grupurile defavorizate, chiar dacă intensitatea şi tipul de solidaritate variază semnificativ după categorii şi clase sociale. Propunerile adresate decidenţilor sunt cât se poate de concrete:

„Prin urmare cei care proiectează politici de suport, pentru a atrage legitimitate (şi voturi), ar trebui să fie interesaţi de a prezenta cu multă atenţie măsurile propuse, insistând asupra modului de construcţie a solidarităţii. Cei mai bine educaţi, mai avuţi, cu mai multă încredere în oameni, vor fi mai receptivi faţă de astfel de măsuri, dar ei sunt oricum cei care le găsesc legitime. Prin urmare campaniile de comunicare ar putea fi îndreptate prioritar către restul populaţiei, explicând de ce un grup oarecare, de exemplu femeile roma, constituie un grup vulnerabil, cum acesta este similar ca nevoi cu cei aflaţi, spre exemplu, în situaţie de boală, şi cum grupul cu pricina poate fi ajutat să depăşească situaţia dificilă în care se află.” (p. 35-36 din volum).

Secţiunea dedicată vulnerabilităţilor faţă de ocupare debutează cu articolul Anei Călinei Buţiu „Determinanţi ai ocupării grupurilor vulnerabile. O perspectivă a furnizorilor de servicii sociale”. Raportul de cercetare la acest studiu calitativ a fost discutat şi la întâlnirile grupului de lucru al proiectului la care au participat inclusiv reprezentanţi ai furnizorilor de servicii sociale. Din discuţiile purtate a reieşit că furnizorii de servicii sociale au proceduri şi acţiuni sistematice foarte puţine în privinţa incluziunii pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. Lipseşte conexiunea administrativă între agenţiile de ocupare pe de o parte şi furnizorii de servicii sociale pe de altă parte. În " Practici medicale şi sociale de incluziune socială a persoanelor precare în sistemul sanitar francez - o perspectivă psihosociologică” psihosociologul francez Mariana Lecarpentier analizează precaritatea într-un mediu parizian care cu uşurinţă poate fi regăsit şi în România, acela al sistemului sanitar încărcat de prejudecăţi şi ostilizări faţă de grupurile vulnerabile.

Autoarea descrie sistemul din care face parte în calitate de practician, „permanenţele de acces la sănătate”: „Legea din 29 iulie 1998 din Franţa de “luptă contra excluziunii” a oficializat Permanenţele de acces la îngrijirile de sănătate în spital, PASS, care existau în mai multe spitale din Paris încă din anii 1992, şi consultaţiile de medicină generală sub formă de “celule de îngrijiri sociale şi medicale care facilitează accesul persoanelor precare la sistemul spitalicesc”. (p. 56). Pe lângă efectele benefice, legate de uşurinţa accesului la sănătate pentru persoanele vulnerabile, este analizat şi un efect nedorit : „Faptul că misiunea socială a fost deplasată la exteriorul spitalului exprimă noi discriminări şi creează precaritate. Astfel, nu numai săracii sunt nedoriţi, dar şi medicii care se ocupă de săraci.” (p. 57). În ultimul articol al secţiunii, Lavinia Holunga vizează ca „pe baza unor investigaţii exploratorii în zona Munţilor Apuseni, să releve care sunt categoriile de vulnerabilitate cu care se asociază starea de sănătate percepută sau reală în această zonă” (p.58). Sunt identificate ca şi categorii de vulnerabilitate în raport cu starea de sănătate: persoanele în vârstă, cei cu şcolaritate scăzută, persoanele singure şi cu un număr mic de aparţinători şi persoanele sărace. Ca soluţii de ameliorare a acestor vulnerabilităţi sunt propuse: stimularea medicilor de familie pentru stabilirea în mediul rural, încurajarea sectorului negunernamental de a dezvolta proiecte „mobile” în aceste zone, implicare a autorităţilor locale în programe de prevenţie sanitară, dar şi calificarea resurselor umane din zonă în diagnoza şi intervenţia socială.

Sub titlul „Reprezentări ale grupurilor vulnerabile” sunt grupate 3 articole care propun abordări diverse despre reprezentările sociale ale grupurilor vulnerabile. Un prim studiu, semnat de Mihai Pascaru, relevă, conform expresiei autorului, un anumit „pesimism” al subiecţilor în privinţa şanselor de creare de noi locuri de muncă, în special prin investiţii de mari dimensiuni. Consultarea şi implicarea prin angajare în noile întreprinderi a locuitorilor cartierului sunt apreciate ca soluţii de creştere a eficienţei integrării pe piaţa muncii. Studiul argumentează nevoia de fundamentare a politicilor publice pe studii sociologice, concomitent cu monitorizarea implementării rezultatelor diagnozelor problemelor sociale de către autorităţile locale. Studiul următor este dedicat perspectivei angajatorilor asupra angajării grupurilor vulnerabile şi este semnat de Vlad Millea. Angajatorii intervievaţi confirmă aserţiunile prezente în multe studii ale prezentului volum, anume că romii şi femeile mai puţin educate, eventual casnice sunt cele mai vulnerabile categorii la angajare. Ca şi măsuri de intervenţie pe lângă cele clasice de acces pe piaţa muncii, prin stimulente pentru angajatorii care angajează şomeri sau alte categorii vulnerabile sunt propuse măsuri de flexibilizare a muncii, muncă la domiciliu, campanii de promovare a egalităţii de şanse la angajatori şi la beneficiari sau măsuri de descurajare a culturii organizaţionale sexiste. Se insistă în acelaşi timp pentru un parteneriat efectiv, la nivelul datelor gestionate şi al formării, între instituţiile interesate în incluziunea socială pe piaţa muncii (p.104-106). Ultimul articol, al unui practician, Mădălina Velniciuc şi al unui cercetător, Cătălin George Fodor este dedicat unui aspect de actualitate al discriminării de gen, reprezentări ale violenţei domestice asupra femeilor însărcinate, studiul fiind desfăşurat într-o comună ieşeană. Se relevă faptul că aceste femei apelează doar în stadii critice la autorităţi şi specialişti în condiţiile în care mediul social nu este unul propice blamării agresorului (117-118). Intervenţia în astfel de cazuri ar trebui să vizeze combinat 3 dimensiuni: cunoaşterea legislaţiei de către victima probabilă, programe de prevenţie ale violenţei implementate de autorităţilor locale în parteneriat cu instituţiile specfice şi campanii publice constante antiviolenţă.

În „Incluziunea socială a grupurilor vulnerabile” au fost preluate 3 contribuţii în domeniu referitoare la femei, romi şi persoanele fără adăpost. Articolul care deschide secţiunea, „Consideraţii asupra incluziunii socioeconomice a femeilor” avându-i ca autori pe Corina Cace, Lucian Sfetcu şi Daniela Nicolăescu, examinând şi literatura de specialitate, dar şi datele unor cercetări

proprii în mediul ONG din România, susţine dezideratul egalităţii de gen, constată activismul sectorulului nonguvernamental şi propune în principal ca şi soluţii, încurajarea economiei sociale şi a abordărilor de tip „bottom up” (p. 124). „Aspecte ale integrării romilor din judeţul Neamţ”, avându-l ca autor pe Eugen Simion, şef serviciu DGASPC Neamţ atrage atenţia, pe baza unor informaţii detaliate, multe dintre ele dobândite şi prin natura profesiei autorului, asupra dezavantajelor multiple, cumulative la care sunt supuşi romii, în speţă cei din judeţul Neamţ. Se susţine nevoia unor politici articulate în domeniu, care să treacă de interese particulare, inclusiv cele venite din partea unor reprezentanţi ai romilor la nivel de autoritate locală (p.137). Ultimul articol al secţiunii, „Persoanele fără adăpost: şanse şi soluţii de reintegrare socială” explorează un grup vulnerabil despre care sunt de regulă şi date puţine şi multe probleme metodologice în recoltarea informaţiilor. Adrian Hatos şi Gheorghe Dejeu conturează profilul persoanei fără adăpost din Oradea anului 2008: cu precădere bărbat, de regulă în jurul vârstelor de 30-35 de ani şi, proporţional cu ponderea în populaţia totală a muncipiului, mai degrabă rom sau maghiar. Printre persoanele fără adăpost este remarcată o densitate mare a tinerilor postinstituţionalizaţi şi a celor care au avut probleme maritale sau economice. Reintegrarea socială a acestor persoane, care cumulează multe vulnerabilităţi, nu poate fi realizată nici în totalitate nici foarte rapid. Una din soluţiile fezabile, reţinute de autori, vine din partea unui practician şi implică un tratament integrat care să ia în calcul multiplele nevoi şi dificultăţi de reintegrare socială: „...un lanţ de intervenţie (propunerea s-a bucurat de acordul celorlalţi participanţi la discuţia cu specialiştii) care trebuie să cuprindă următoarele servicii, diferențiate în funcție de gravitatea problemelor și a nevoilor înregistrate: 1) centru de primire în regim de urgenţă; 2) azil de noapte, cu max. 4 persoane în cameră; 3) acces în cămine pentru vârstnici; 4) locuinţe sociale cu chirii reduse” (p. 159).

Ultima secţiune, „Şanse şi oportunităţi de ocupare” debutează cu analiza datelor studiului calitativ realizat în cadrul proiectului a lui Mihnea Preotesi, despre practicile furnizorilor de servicii sociale şi de ocupare. Plecând de la interpretarea interviurilor cu subiecţii ne sunt propuse mai multe tipologii perceptive atât a romilor, cât şi a femeilor cu vulnerabilităţi pe piaţa muncii. Analiza într-o cheie neutră a relatărilor despre practicile profesionale nu poate eluda disfuncţionalităţile sesizate chiar de cei care lucrează în domeniu: de la modul în care se cuantifică eficienţa în rapoartele despre activităţile cu grupurile vulnerabile (excesiv formalist, cantitativ, axat de exemplu pe aspecte legate de numărul de participanţi la diferite activităţi de incluziune) la aspecte ce vizează raportul dintre munca depusă de angajaţi (solicitantă şi necesitând şi consum emoţional) şi intensitatea finanţării multor activităţi în domeniu. Plecând de la propunerile subiecţilor de cercetare sunt sintetizate măsuri de creştere a gradului de ocupare şi a calităţii ocupării pentru categoriile vulnerabile, luându-se în calcul la impedimente şi practicile profesionale. Următorul articol, al Sorinei Corman este intitulat „Oportunităţi de ocupare pe piaţa muncii din România pentru femeile de etnie roma şi femeile recent intrate în şomaj” şi oferă o paletă multiplă de propuneri ale actorilor sociali relevanţi în domeniu. Sunt expuse numeroase soluţii, sunt evaluate oportunităţi, sunt puse în balanţă responsabilităţi toate cu scopul de a oferi un mix de măsuri eficiente în vederea incluziunii sociale a femeilor vulnerabile pe piaţa muncii, multe dintre ele putând fi tot atâtea idei de proiecte destinate acestor categorii. În „Tipologia strategiilor de supravieţuire la femeile excluse de pe piaţa muncii” Rodica Stânea dezvoltă o analiză atentă şi de profunzime a modului în care se ţes zi de zi construcţiile mentale, comportamentale sau sociale de supravieţuire a femeilor şomere sau casnice. Reuşeşte să ofere într-un mod articulat, 4 tipuri strategice ale supravieţuirii cotidiene: strategia conservativă (a subzistenţei), strategia explorativă (de căutare a noi căi ocupaţionale), strategia recesivă (de restrângere a nevoilor, fie la nivel perceptiv, fie în fapt) şi strategia expansiv-raţională (de extindere raţională, progresivă a surselor de venit şi a abilităţilor profesionale) (p.217-221). Politicile ocupaţionale ar trebuie să plece de la aceste strategii faţă de ocupare, maximizând astfel şansele ocupaţionale ale acestor femei. Penultimul studiu, al lui Lucian Marina şi Millea Vlad este dedicat analizei evoluţiilor ratelor de ocupare feminină din România din ultimii 10 ani. Constată că educaţia şi vârsta sunt variabile care influenţează, probabilistic, ocuparea femeilor, sensibil mai redusă decâ a bărbaţilor, dar nu departe de situaţia din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Analiza structurării ocupaţiilor după vârstă şi sex a femeilor din ultimii 10 ani arată că nu s-a realizat nici un progres, mai degrabă un regres în privinţa ocupării femeilor foarte tinere sau în vârstă şi a celor mai puţin educate (225-334). Ponderea în populaţia totală feminină a femeilor cele mai vulnerabile ocupaţional va îngreuna creşterea ratei de ocupare feminină în România. Angajamentele europene ale României în privinţa ratelor de ocupare feminină par a fi greu de atins, fără o focalizare strategică a măsurilor de ocupare pe respectivele categorii de femei. Ultimul articol al secţiunii şi totodată al volumului, al lui Alexandru Lăscuş, examinează practica şi percepţia voluntariatului social, susţinând că acesta este un instrument eficient, mai ales în cazul seniorilor (a celor cu peste 5 ani vechime în voluntariat) de progres social, inclusiv în domeniul ocupaţional.

Articolele grupate în prezentul volum provin din două surse: pe de o parte sunt studiile realizate de experţii cercetare şi membrii grupului de lucru al proiectului (realizate pe parcursul celor aproape 3 ani de proiect) şi pe de altă parte sunt materialele primite de la colegii sociologi, psihosociologi, asistenţi sociali sau practicieni care s-au raliat acestui demers în cursul anilor 2012 şi 2013 răspunzând apelului nostru. Modul în care au fost grupate articolele ţine şi de un obiectiv al proiectului POSDRU 49743 care vizează o îmbunătăţire a practicii furnizorilor de servicii sociale şi de ocupare în privinţa facilitării accesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

Un important pilon în finalizarea acestui volum l-a avut reţeaua partenerială PREOCUP. Ea a furnizat informaţie sociologică şi statistică despre grupurile vulnerabile, a oferit feedback experţilor cercetare în timpul seminariilor şi a altor activităţi specifice şi a dorit diseminarea rezultatelor studiilor şi cercetărilor despre ocupare sub forma unui volum ştiinţific de ţinută. Mare parte din studii reflectă astfel aria tematică de interes a furnizorilor de servicii sociale şi de ocupare din cele două regiuni şi într-o anumită măsură din România.

 

PROFILUL SOCIODEMOGRAFIC AL PARTICIPANŢILOR LA CURSURILE DE FORMARE

 

În cei 3 ani de proiect au fost dezvoltate şi furnizate 15 programe de formare pentru personalul furnizorilor de servicii sociale care au contribuit atât la consolidarea capacităţii furnizorilor de servicii sociale cât şi a altor organizaţii relevante, prin îmbunătăţirea competenţelor şi modalităţilor de abordare în activitatea desfăşurată cu sau pentru persoanele vulnerabile şi familiile acestora cât şi la dezvoltarea potenţialului profesional al persoanelor vulnerabile şi persoanelor supuse riscului de excluziune socială. La cele 1038 de ore de formare continuă au participat 325 de cursanţi. De asemenea au fost realizate 2 programe de formare profesională în vederea ocuparii,

recalificării sau formării profesionale ulterioare şi pentru dezvoltarea potenţialului profesional al 50 de femei de etnie roma sau recent intrate în şomaj datorită crizei economice, identificate ca fiind persoane vulnerabile şi supuse riscului de excluziune socială. S-a urmărit atât consolidarea motivaţiei pentru formarea profesională şi integrarea pe piaţa muncii, cât şi dezvoltarea competenţelor care să le permită să-şi asume roluri sociale şi economice.

În continuare oferim mai multe informaţii despre profilul sociodemografic al participanţilor la cursurilor de formare.

A. Angajaţii furnizorilor de servicii sociale la finalul proiectului
După judeţul de domiciliu: După gen:
După naţionalitate: După vârstă:
 
 
A. Angajaţii furnizorilor de servicii sociale la finalul proiectului B. Femei recent intrate în şomaj şi femei de etnie roma
După mediul rezidenţial: După vârstă:
După nivelul de instruire: După nivelul de instruire:
După tipul de organizaţie: După statutul pe piaţa muncii:
 
 

REZULTATE ALE PROIECTULUI

STUDII ŞI CERCETĂRI

- Au fost realizate 2 seminarii la care au participat 107 persoane de la 21 de organizaţii din 9 judeţe din regiunea Centru şi regiunea de Nord-Vest.

- Au fost finalizate şi postate pe site-ul proiectului 5 studii calitative de amploare în domeniu ocupării şi

incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile.

- A fost tipărit şi diseminat volumul „Ocupare şi incluziune socială“. Acesta este publicat (parţial) şi pe site-ul proiectului www.incluziunesociala.ro.

 

REZULTATE ALE PROIECTULUI

ACTIVITĂŢI DE FORMARE

 

- 375 cursanţi;

- 1102 ore de curs derulate;

- 375 suporturi de curs tipărite şi distribuite cursanţilor;

- 4 cursuri acreditate şi 1 dosar de acreditare a

Universităţii ca furnizor de formare profesională la Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România;

- 97% cursanţi certificaţi.

 

REZULTATE ALE PROIECTULUI

REŢEAUA PARTENERIALĂ „PREOCUP"

 

- A fost constituită reţeaua partenerială PREOCUP.

- A fost încheiat un Acord cu 28 de parteneri.

- A fost realizat seminarul „Aspecte ale facilitării accesului la

educaţie si formare a grupurilor vulnerabile".

- Au fost realizate şi distribuite 150 de Newsletter-uri.

 

REZULTATE ALE PROIECTULUI

PROMOVAREA PROIECTULUI

 

- A fost constituit un site al proiectului, un grup de e-mail si un forum pentru reţeaua de comunicare.

- Au fost realizate două activităţi de lansare la Alba Iulia si la Cluj-Napoca.

- Au fost realizaţi 3000 de fluturaşi de promovare, 3 anunţuri privind proiectul in ziarele Monitorul de Alba, de Cluj şi de Târgu Mureş şi 6 comunicate de presă pe

Alba24.ro şi în ziarul Unirea şi 3 apariţii la postul local Alba TV.

- În luna noiembrie 2013 este difuzat zilnic de 3 ori pe zi un spot radio la Radio Reântregirea şi la Radio Renaşterea; de asemenea în aceeaşi lună rulează la Alba TV de 2 ori pe săptămână un spot tv.

 

REZULTATE ALE PROIECTULUI

Dotări FEDR

 

- Pentru 2 săli de curs s-au achiziţionat 50 calculatoare desktop cu soft licenţiat, mobilier, 2 videoproiectoare, 2 table inteligente, 1 sistem sonorizare şi o centrală de control acces şi supraveghere video.

- Pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor din proiect în locaţii exterioare universităţii s-au achiziţionat 7 laptopuri, 2 tablete grafice (Ipad) şi 7

videoproiectoare.

- Pentru studii şi cercetări din proiect s-au achiziţionat 10 calculatoare desktop şi soft licenţiat specific în domeniul asistenţei sociale şi sociologiei.

- Pentru realizarea operaţiilor de copiere si tipărire a documentelor de proiect şi a materialelor didactice s-au achiziţionat echipamente multifuncţionale.

 
 

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Titlul proiectului: "Dezvoltarea de programe de formare specifice pentru cresterea incluziunii sociale in scopul imbunatatirii accesului pe piata muncii"

Editori: Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia

Data publicarii: 26.11.2013


Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei